1. Centrul de evoluție este un spațiu-bulă protejat pentru a nu deranja desfășurările dinafara lui, este unul din multe alte Centre de evoluție existente în energia fundamentală liberă infinită.
2. Centrul de evoluție este structurat interior cu multe bule de energie fundamentală și cu creații ajutătoare necesare desfășurării evoluțiilor:
– spații protejate: Universul Spiritual Central și Universul Spiritual Secundar;
– spații ale evoluțiilor protejate: Universul Spiritual Primar și universurile materiale asociate: Universul Material Astral, Universul Material Cauzal și Universul Material Fizic;
– alte spații-bule ajutătoare pentru evoluții: spațiile structurale dimensionale și spațiile structurale interdimensionale;
– structuri ajutătoare pentru întrupările monadelor, care la un loc formează Universul de canalizare a radiațiilor monadelor între Universul Spiritual Primar și universurile materiale, cu structurile ajutătoare complexe pentru evoluții prin întrupare;
– alte structuri temporare sau permanente pentru fixarea spațiilor și pentru deplasări ale ajutătorilor între spațiile universice.
3. Spațiile protejate sunt spații create prin delimitarea unor porțiuni din marea bulă a întregului Centru de evoluție, având protecțiile cele mai puternice din Centrul de evoluție, iar fondul energetic propriu este întărit prin infuzie de energie suplimentară, după necesitățile fiecărui spațiu în parte.
1.b. DESPRE SPAȚIILE EVOLUȚIILOR PROTEJATE
1. Spațiile evoluțiilor protejate sunt spații mixte:
a. Un univers spiritual: Universul Spiritual Primar;
b. Trei universuri materiale, asociate Universului Spiritual Primar: Universul Material Astral, Universul Material Cauzal și Universul Material Fizic.
2. Universul Spiritual Primar este un univers spiritual sub formă de bulă, cu structuri exclusiv energetice, create de coordonatorii de evoluții, destinate creșterilor energetice ale monadelor (și oricăror grupuri de monade), aflate la punct fix și puternic protejate prin cămăși (pături) spirituale.
3. Universurile materiale sunt universuri cu structuri mixte: macro-structuri și micro-structuri energetice, create pentru sprijinirea aplicării și consolidării învățăturilor monadelor, precum și corporalitățile materiale de întrupare ale monadelor a căror radiație se canalizează din Universul Primar în universurile materiale, unde formează corporalitatea materială și întreține în continuare corpurile pe timpul întregii întrupări.
1.c. ALTE SPAȚII-BULE, AJUTĂTOARE PENTRU UNIVERSURI
1. Sunt spații-bule sunt realizate pentru ajutor oferit fiecărui univers spiritual în parte: alese, plasate și structurate interior de către coordonatorii de evoluție; în cazul celor legate de Universul Spiritual Primar, care au în subordine universurile materiale, ele sunt plasate pe lângă fiecare univers material.
2. Spațiile care deservesc Universul Spiritual Primar și, implicit, universurile materiale, sunt de două feluri:
– spații dimensionale paralele fixe;
– spații interdimensionale mobile.
3. Toate au mărimi mai mici și vibrații mai joase decât universurile spirituale deservite și pot fi remodelate structural și vibrațional numai de către coordonatorii de evoluții.
4. Spațiile care deservesc universurile materiale au:
– vibrații mai înalte decât ale universului material deservit;
– mărimi mai mici decât ale universului lor material.
5. Spațiile dimensionale fixe sunt bule naturale fixate prin legături energetice indestructibile, dar flexibile, de universul material deservit: și ele, și legăturile lor sunt permanente, complex structurate interior, după cu decurg necesitățile entităților dimensionale care trăiesc și lucrează în interiorul lor.
4. Spațiile interdimensionale mobile sunt bule naturale cu mărimi și vibrații aflate între cele caracteristice universului deservit și ale spațiilor dimensionale fixe. Nu sunt legate structural nici de universuri, nici de spațiile dimensionale, de aceea se mișcă libere sub puterea influențelor exercitate de universuri și de spațiile dimensionale. Entitățile interdimensionale pot crea structuri pe care ajutătorii planetari întrupați în mijlocul primarilor le pot folosi temporar în lucrările lor.
Toate se influențează reciproc și efectele influențelor lor sunt ajutătoare pentru evoluanții din universul astfel ajutat.
1.d. STRUCTURI AJUTĂTOARE PENTRU UNIVERSURI, CREATE DE MONADE FOARTE AVANSATE ÎN EVOLUȚII
1. Sunt componente ale Centrului de evoluție, alături de bulele naturale din energie fundamentală, structuri care sunt destinate diverselor forme de ajutor pentru derularea evoluțiilor.
2. Ele pot fi clasificate astfel:
– spații de lucru, restrânse și temporare;
– structuri necesare derulării lucrărilor de amenajare și întreținere pentru universuri și spațiile lor ajutătoare;
– structuri de fixare a bulelor universice, și ajutătoare ale acestora, în energia fundamentală a Centrului de evoluție;
– structuri ajutătoare pentru întrupări: canale de captare, distribuție și direcționare a radiației monadelor (și tuturor grupărilor de monade) din Universul Primar în universuri și spațiile ajutătoare pentru universuri, în vederea desfășurării întrupărilor.
3. Majoritatea lor sunt create de coordonatorii de evoluții, dar și alți evoluanți foarte avansați pot să realizeze spații mici și structuri restrânse din energie fundamentală pentru uz propriu (pentru cercetări și aplicări temporare).
4. Creațiile din energie fundamentală sunt treapta superioară a creației materiale, căreia noi, acum, îi învățăm secretele (abilități, concepte, varietăți, profunzimi, etc.).
5. Un domeniu special al creației energetice îl constituie Universul canalelor de direcționare a radiației monadelor pentru întrupări: este integral creat de către monadele cele mai avansate ale Centrului de evoluție și cuprinde:
– canale create de coordonatorii evoluțiilor, complex structurate, create între toate universurile și spațiile lor ajutătoare, pentru direcționarea radiației monadelor întrupate;
– bule plate și canaliforme, create ca derivații ale canalelor principale, de către monadele foarte avansate în evoluții, ca spații de învățătură și de lucru pentru ele însele, în vederea învățăturilor pentru conlucrarea cu coordonatorii de evoluții în acest domeniu.
1.e. SCHEMA GENERALĂ A SPAȚIILOR DIN INTERIORUL CENTRULUI DE EVOLUȚIE
Nu sunt idei principale.
1.f. SPAȚII ALE UNIVERSULUI FIZIC: ZONELE ȘI SUBZONELE UNIVERSULUI
1. Universurile materiale sunt structurate interior pe zone și subzone universice; zonele pot fi sub formă de:
– bule energetice naturale atrase din exteriorul Centului de evoluție și adaptate cerințelor evoluțiilor care se desfășoară în interiorul lor;
– spații interioare delimitate chiar în spațiul bulei-univers prin pături energetice structurate complex, cu funcțiuni complexe.
2. Subzonele fiecărei zone sunt spații interioare ale fiecărei zone, fiecare având o vibrație naturală ușor diferită de a altora, delimitate între ele prin pliuri ale energiei fundamentale din zonă.
3. Treceri între zone și subzone se realizează prin crearea unor punți – bariere energetice de către coordonatorii de evoluții; ele sunt structuri complexe cu funcțiuni de asemenea complexe, specifice fiecărei zone.
4. Universul Fizic are trei zone adaptate evoluțiilor primare (începătoare) ale monadelor:
– zona I: este o bulă energetică cu vibrația cea mai joasă din spațiile interioare ale universului, fixată în interiorul unei alte bule care se consideră a fi zona a II-a a universului; în zona I se derulează evoluțiile progresive începătoare ale monadelor (și diferitelor grupări de monade) prin întrupări individuale și comune;
– zona a II-a: este o bulă energetică cu vibrația mai înaltă decât a zonei I, fixată în energia fundamentală a universului, unde se derulează evoluțiile progresive avansate ale monadelor, prin întrupări individuale și comune; din această zonă încep să se deruleze călătorii spirituale regresive ale spiritelor, organizate în mod special pentru aprofundarea evoluțiilor lor progresive;
– zona a III-a: este un spațiu fix delimitat în însăși bula Universului Fizic și este special structurată astfel încât să asigure evoluțiile spiritelor care finalizează evoluțiile primare sub formă de galaxii specifice acestei zone: adică un tip special de galaxii în care toate stelele, planetele și biosistemele lor se întrupează și evoluează simultan, chiar dacă sub forme corporale complet diferite.
1.g. LA FINALUL PREZENTĂRII SPAȚIILOR DIN INTERIORUL CENTRULUI DE EVOLUȚIE
1. Studiul spațiilor universice este un domeniu puțin înțeles și putem face tot timpul confuzii, și să le răspândim în mod neintenționat, datorate necunoașterii profunde a lumii în care trăim; dar cunoscând multe lucruri, ele pot fi și induse intenționat de semeni doritori de control asupra populațiilor lucrătoare.
2. Cu privire la spațiile Centrului de evoluție:
– universurile și organizarea lor nu apar în mod spontan în interiorul Centrului de evoluție, ci sunt bule naturale atrase în interiorul Centrului și structurate complex în interiorul lor;
– nu se creează și nu se folosesc bule-universuri singulare, de sine stătătoare, așa cum se crede de multe ori, răspândite în spațiile infinite ale energiei fundamentale, ci se organizează un cumul de bule – ceea ce numim Centru de evoluție – pentru a ocupa un spațiu cât mai restrâns în energia fundamentală liberă, pentru a lăsa cât mai mult loc liber în exterior pentru crearea de mișcări în energia fundamentală, mișcări ale bulelor formate și fragmentării lor până la formarea monadelor;
– nu există universuri asemănătoare până la identitate formală sau de manifestare, întrucât nu există o asemenea identitate nici în formele de structurare interioară ale monadelor, nici în înclinațiile monadelor;
– nu creăm noi, oamenii, universuri, prin gândirea noastră, nici structuri în bulele-universuri, întrucât nu cunoaștem complexitatea lor și nu avem nici puteri energetice radiante atât de mari și complexe pentru a lucra direct cu energia fundamentală.
Dintre cele trei particularități de evidențiere ale energiei fundamentale, luminiscența fundamentală poate fi de multe ori percepută în unele perioade ale anului; sunetul fundamental poate fi redat intuitiv prin muzică instrumentală și vocală, dar vibrația fundamentală nu are încă corespondent în percepțiile umane. De aceea a fost considerată de mult timp, deși religia noastră este de natură abrahamică, ca exprimarea timpului să fie realizată din momentul schimbării vibrației medii planetare de la diminuare – la creștere, prin existența și lucrarea hristică: înainte de Hristos/ după Hristos.
2.b. NIVELE DE VIBRAȚIE PERCEPTIBILE CU SENZORII SISTEMULUI CORPORAL UMAN
1. Studiul vibraţiei fundamentale a monadelor şi spaţiilor în care ele îşi desfăşoară evoluţiile ne ajută să înţelegem:
– modul în care se desfăşoară creşterea efectivă a monadelor, evoluţiile lor;
– modul în care mediul de trai influenţează modul lor de manifestare, ajutând la formarea experienţei lor totale.
2. Valorile vibraţiei fundamentale (alături de cele ale luminiscenţei fundamentale şi ale sunetului fundamental) fac parte din nivelele şi subnivelele de vibraţie din cuprinsul Centrului de evoluţie:
– nivelele specifice universurilor materiale;
– cele specifice universurilor materiale se încadrează în nivelele cuprinzătoare ale tuturor spaţiilor din Centrul de evoluţie: universuri materiale, universuri spirituale, alte spaţii ajutătoare ale lor;
– toate nivelele specifice Centrului nostru de evoluţie se cuprind în nivelele comune tuturor Centrelor de evoluţie – care de fapt sunt ale însăşi energiei fundamentale din care toate se trag şi care le hrăneşte pe toate.
3. Vibraţia fundamentală este efectul compactizării energiei fundamentale, fiind strâns legată de autoformarea și creşterea monadelor, de creşterea puterii lor energetice radiante şi de creşterea experienţei de folosire a radiaţiei, din ce în ce mai complexă în eternitatea vieţii monadelor.
4. Folosim denumiri – nu valori concrete ale vibraţiei fundamentale, deorece toate vibraţiile sunt în variație permanentă și cresc proporţional între ele, nu cresc şi diferenţele între ele.
5. Nivelele de vibraţie care sunt specifice Pământului, galaxiei noastre şi tuturor galaxiilor din această subzonă a zonei I a Universului Fizic sunt: fizic, eteric, astral, mental, cauzal, spiritual (sau budhic), dumnezeiesc (sau atmic), enesic, supraenesic şi încă un nivel pentru care nu există corporalitate la nicio specie planetară actuală pe Pământ, dar este existent în structuri restrânse ale corporalităţii umane (după cum se prezintă clarvăzătorilor luminiscenţa acestor structuri).
Întrucât unele dintre aceste nivele sunt de aceeaşi natură, putem spune că de fapt sunt mai puţine nivele de vibraţie cu referire la spaţiul pământean – dar le studiem separat pentru că avem corporalitate diferită folosită conştient de oameni în perioade diferite de evoluţie a lor pe Pământ:
1. Nivelul fizic: care cuprinde un subnivel cu vibraţie mai joasă: fizic, şi un subnivel cu vibraţie mai înaltă: eteric (sau vital);
2. Nivelul astral: care cuprinde un subnivel astral şi un subnivel cu vibraţie mai înaltă – subnivelul mental; fiecare corp are la rândul lui straturi independente, fiecare având subnivelul propriu de vibraţie, dar toate din nivelul general astral;
3. Nivelul cauzal: are un singur subnivel general de vibraţie, iar corporalitatea cauzală cuprinde mai multe straturi, fiecare strat având un subnivel de vibraţie din nivelul general cauzal;
4. Celelalte corpuri: spiritual (sau budhic), dumnezeiesc (sau atmic), enesic şi supraenesic nu sunt stratificate şi fiecare dintre ele are câte un subnivel propriu unic de vibraţie.
3. SCHEMA DETALIATĂ A EVOLUȚIILOR MONADELOR ÎN CENTRUL DE EVOLUȚIE
Nu este cazul.