Este necesar să fie consultate cele expuse la elementul de dicționar Entități dimensionale, de care entitățile interdimensionale se apropie cel mai mult, fiind ca sarcini în pregătire pentru a lucra în spațiile dimensionale, alături de entitățile dimensionale.
În spațiile interdimensionale mobile lucrează și trăiesc periodic sau permanent aceleași forme de evoluanți ca și în spațiile dimensionale fixe, pe care le numim entități dimensionale. Indiferent de spațiile în care trăiesc, sunt monade secundare avansate (vezi și Schema generală a evoluțiilor monadelor în Centrul de evoluție – secțiunea III: Evoluții monadice: Evoluții secundare) și mai ales monade în evoluții centrale : sunt evoluanți care desfășoară activități în perioade mai scurte sau mai lungi de timp în orice spații ajutătoare pentru orice universuri. Așadar în aceste spații nu se derulează învățături și consolidări ale învățăturilor pe care asemenea evoluanți le primesc doar în universurile lor: Universul Spiritual Secundar și Universul Spiritual Central), în restul spațiilor sunt tot monade în treapta lor personală de evoluție, care efectuează lucrări specifice spațiilor respective. Astfel activitățile lor sunt în funcție de necesitățile pentru care se află în spațiile de lucru, deci nu vom numi entități dimensionale sau entități interdimensionale decât pentru a preciza felurile de sarcini pe care ei le realizează și participările lor la diverse lucrări în funcție de spațiul de lucru al momentului. Chiar dacă vom spune că entitățile dimensionale sunt la fel ca și entitățile inetrdimensionale și invers, vom ști ce fel de sarcini sunt specifice în spațiile în care locuiesc, trăiesc, lucrează. Și toate spațiile – dimensionale și interdimensionale – sunt ajutătoare pentru Universul Fizic (în cazul în care discutăm despre Universul Fizic) sau, în funcție de studiile de referință, pentru orice univers material: căci în toate universurile materiale vom regăsi același mod de organizare și vom ști ce se petrece în orice univers material în mod asemănător cu Universul Fizic, la care facem acum referire.
În consecință să avem în vedere cele discutate la elementul de dicționar ”Entități dimensionale” și să adăugăm cele necesare în funcție de particularitățile spațiilor: interdimensionale mobile. Aceste spații, pe scurt, sunt lăsate să se miște liber în jurul marii bule de energie fundamentală care este Universul Fizic: să se deplaseze și pe lângă el, și printre spațiile dimensionale fixe. Nu intră foarte adânc printre spațiile fixe, dar apropiindu-se de una dintre ele nu face altceva decât să împletească influențele spațiului dimensional de care se apropie cu influența lui specifică. Nu se dizolvă influențele, radiațiile unele în altele, întrucât mărimea și densitate energiei fundamentale în fiecare bulă (spațiu-bulă) sunt diferite și radiațiile își păstrează individualitatea: radiațiile se împletesc ca niște fire și propulsează impulsuri energetice către interiorul Universului Fizic și interiorul spațiului dimensional de care este foarte apropiat. Ambele împreună realizează forme de impuls asupra întrupaților din Universul Fizic, care astfel învață treptat să le deosebească și să le controleze, apoi să efectueze sub puterea impulsului pe care îl conștientizează anumite lucrări, să primească anumite feluri de îndrumări în anumite lucrări, pentru alți evoluanți primari pentru care devin astfel și ei ajutători, în cascadă. Evoluanții primari învață la început cum să folosească impulsurile venite de la aceste spații ca pe orice alt impuls (schimbările atmosferice – ploaie, soare, ninsoare, schimbări de viață, de lucrări vară/iarnă, etc.) și cum să folosească ajutorul venit în diverse feluri din astfel de spații. Cu timpul, și cu consolidarea manifestărilor legate de creație materială mai ales, primarii își conștientizează puterile proprii pe care le au, la care se adaugă puterile radiante venite din exterior: din propriul univers în care se află, precum și din spațiile dinafara universului. Se obișnuiesc mai întâi cele permanent radiante (adică din spațiile dimensionale fixe), apoi pe cele mobile care se interpun între univers și spațiile fixe în deplasările lor mai aproape și/sau mai departe. Sub puterea influențelor tuturor la un loc (spațiile dimensionale fixe, universul ajutat și celelalte spații mobile), ele se mențin în mișcări apropiate de Universul Fizic, libere dar fără să se apropie prea mult și nici să se depărteze prea mult de univers. Nu sunt multe și nici nu sunt extrem de diferite, iar mișcările lor sunt bine cunoscute de toate entitățile ajutătoare de pretutindeni – la fel și vitezele lor de deplasare, și influențele pe care le emană.
În funcție de mișcările bulelor se derulează și sarcinile entităților interdimensionale, căci influențele lor asupra spațiilor din interiorul Universului Fizic sunt diferite: și în funcție de vibrația bulei, și în funcție de mișcările ei, cu viteze diferite, cu influențe în funcție de puterea radiantă, și de necesitățile care sunt cerute de evoluțiile care se desfășoară în raza lor de acțiune, a spațiului interdimensional.
Nu sunt entități cu sarcini fixe pentru o singură bulă, toate entitățile interdimensionale, ca și cele dimensionale care lucrează temporar în spațiile interdimensionale cunosc tot ce se poate realiza în orice bulă, ori fixă ori mobilă. Dar este de reținut faptul că entitățile interdimensionale lucrează în spațiile dimensionale, dar înainte de a lucra în ele, unde se derulează sarcini mult mai complexe, entitățile interdimensionale învață să le efectueze chiar în spațiile lor, sub îndrumarea entitățile dimensionale, care le sunt îndrumători permanenți.
Moșii popoarelor de pe planetele din zona I a Universului Fizic (care sunt îndrumători ai tuturor evoluanților când vibrația planetei devine extrem de joasă), la fel ca și conducătorii-lucrători ai așezărilor și paznicii din străvechimi care sunt îndrumători când vibrația universului este înaltă și foarte înaltă, au lucrat permanent cu toate entitățile interdimensionale și dimensionale: și în spațiile planetare, și în spațiile interdimensionale. Moși sunt monade secundare și mai ales centrale întrupate în Universul Fizic prin naștere umană, în apropierea așezărilor evoluanților primari pe care îi ajută, îi îndrumă; ei lucrează frecvent în spațiile interdimensionale, dar nu și în spațiile dimensionale (decât rar și numai sub puterea radiantă a entităților dimensionale) – nu pentru că nu ar ști să lucreze acolo și de acolo pentru alte spații, ci pentru că corporalitatea lor este creată pentru a-i ajuta pe evoluanții primari în primul rând, de aceea este necesară o anume structură a corpurilor lor, cu o vibrație destul de joasă, care poate fi modificată dar numai între nivelele universului Fizic și nivelele spațiilor interdimensinale (care au vibrațiile mai apropiate de nivelele Universului Fizic).
Entitățile interdimensionale sunt cele care ajută direct ajutătorii planetari, când au nevoie să treacă uneori în spațiile lor, pentru a monitoriza schimbările de pe planetele lor, indiferent dacă cei ajutați sunt sau nu creatori avansați. Ajutătorii planetari sunt ajutători pentru orice evoluanți de pe planetă și pentru întreaga lor planetă, iar pentru anumite cazuri necesare evoluanților, corporalitatea lor este asemănătoare celor mai evoluate viețuitoare de pe planetă – dar are structuri speciale, pentru a putea derula sarcini de natură fizică, cu toate nivelele lor de vibrație, ca subspecii ale speciilor celor mai evoluate viețuitoare planetare (chiar dacă nu sunt creatoare). Iar pentru eliminarea limitelor în asemenea situații, entitățile interdimensionale sunt mereu alături de ajutătorii planetari, ajutându-i în cele mai subtile lucrări, după cum se derulează sarcinile tuturor.
Să reținem faptul că entitățile interdimensionale – la fel ca și cele dimensionale – nu ies în timpul vieții lor în călătorii astrale: nici pentru autostabilizare vibrațională curentă, nici pentru a face diverse cercetări: datorită vibrației lor foarte înaltă – și a radiației energetice, și a corporalității lor în trăirile curente – ele au puterea și priceperea de a-și regla singuri vibrația când circulă în spațiile cu vibrație mai joasă decât spațiul lor natal. Ele au astfel puterea de a ajuta direct orice evoluant din univers și ajutătorii lor întrupați în mijlocul lor, și în același timp să efectueze propriile cercetări oriunde, în orice galaxie din univers. Foarte rar au nevoie de autostabilizare vibrațională, când vibrația zonei în care desfășoară sarcini este la limita ei minimă, și pentru o foarte scurtă perioadă de timp.
« Înapoi la Dicționar