I. IDEI PRINCIPALE
- Trăirile noastre pământene ne aduc din memoriile ancestrale:
– aspecte străvechi ale evoluțiilor noastre începătoare, din momentul trecerii de la evoluții necreatoare la cele creatoare începătoare;
– aspecte ale evoluțiilor mult mai avansate față de cele din acest loc din univers, care sunt și ele tributare evoluțiilor începătoare necorectate încă.
- Problemele cu care se confruntă spiritele în evoluțiile lor de ”acasă”, de unde au venit pe Pământ, care ne influențează viața acum: singurătatea, lipsa unor repere spațiale și în galaxie, și înafara ei, precum și a reperelor temporale; realizarea unor sarcini foarte complexe în spațiile profunde ale zonei; corporalitatea foarte simplă cu care trebuie să învețe să execute sarcini foarte diverse; alte aspecte care nu au corespondent în viața noastră actuală.
- Corespondențele de greutate a unor trăiri de pe Pământ:
– lipsa cunoașterii fraților de spirit și de grupuri proprii (singurătate spirituală);
– necunoașterea sarcinilor de destin; neîncrederea în propriile forțe și intuiții;
– dorul după mișcarea în deplină libertate;
– frica de aglomerație; frica de întuneric;
– lipsa percepției armoniilor universale;
– cea mai grea dintre toate: execuția muncii fizice, a oricăror forme de manifestare cu corpul fizic.
II. DETALII, DISCUȚII
Suntem pe Pământ pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a ne dezobișnui de multe aspecte împletite ale evoluțiilor noastre începătoare în aceste locuri din univers, și pentru a depăși alte aspecte, neputințe ale evoluțiilor noastre mult mai avansate, pe care le-am trăit înainte de a ajunge pe Pământ – dar care se trag din obișnuințele evoluțiilor vechi, începătoare.
La răscrucea evoluțiilor începătoare cu evoluțiile avamsate, noi, pământenii trăim fizic cu neputințe și cu puteri pe care ni le descoperim treptat, ni le aducem la un nivel echilibrat și le consolidăm: și în timpul trăirilor pământene, și după finalizarea lor, pătrunzându-le astfel cauzele (rădăcinile), dar și efectele mult mai adânc decât am putut s-o facem în timpul vieții.
Dar chiar obișnuința de a căuta cauzele și de a ne strădui să îndreptăm efectele negative este ceva foarte bun – chiar dacă cineva care are mai multă cunoaștere ar vrea să spună că aici, pe Pământ, acum, avem o cunoaștere prea superficială ca să ne ajute până la capăt… Să reținem că dorința de îndreptare se formează în condițiile grele de aici, de la rădăcinile celor ce ne-au format cea mai mare parte a obișnuințelor de manifestare curentă.
***
Sunt multe probleme cu care spiritele, în evoluțiile lor progresive, se confruntă în zona II-a a Universului Fizic, de unde au venit pe Pământ multe grupuri spirituale pentru o perioadă relativ scurtă de timp – dar deosebit de importantă – ca să poată fiecare spirit în parte să-și cunoască puterile și neputințele deopotrivă. Sunt pe deoparte influențele trecutului lor evolutiv din zona I, din evoluțiile lor începătoare, iar pe de altă parte în acest fel vor învăța cum să analizeze și să înțeleagă rădăcinile tuturor manifestărilor lor. Pentru că numai pornind de la aceste rădăcini ale evoluțiilor începătoare fiecare spirit poate să-și construiască strategii de corectare pentru oriunde s-ar întrupa în viitor, în calitate de ajutători: calitate cu care vor rămâne, în plus față de evoluțiile lor progresive curente, în eternitate a vieții lor.
Toate cele pentru care au venit pe Pământ – și sunt doar o parte din cele necesare schimbărilor profunde și durabile – le regăsim în toate senzațiile, emoțiile, înțelegerile și neînțelegerile noastre. Într-o lume complexă, așa cum o cunoaștem azi, putem să ne gândim pe scurt la câteva astfel de aspecte:
– singurătatea: deși s-au obișnuit cu ea din spațiile create în mod special în terminalul zonei I, în zona a II-a nu mai au parte de acel sunet complex, permanent, al aglomerației sociale existente aproape și departe. Evoluțiile au lăsat ca lucrurile să fie așa pentru ca trecerea să le fie tuturor spiritelor lină, la limita confortabilului. Se adaugă și experiența care poate fi împărtășită permanent cu frații de spirit, și siguranța existenței, apartenenței de grup spiritual propriu, care se detașează puțin – dar totuși consistent – de simțământul universal de câmp comun cu alți întrupați – un câmp universal, general, chiar dacă este local, galactic sau într-un grup restrâns de galaxii locale; vom dezvolta treptat toate aceste aspecte;
– lipsa reperelor spațiale în galaxie, între galaxii și între subzonele acestei zone; căci nu mai sunt corzi energetice în subzonă – rămân însă corzile materiale, eterice, din interiorul galaxiei natale, cu vibrații până la cele mai înalte pe care le poate suporta galaxia în destinul ei; dar câmpurile extrem de puternice ale stelelor și planetelor sunt la început dezorientante pentru începători, mai ales dacă corzile galaxiei sunt extrem de puțin perceptibile datorită vibrației lor foarte înaltă, mult mai înaltă decât cele obișnuite ale zonei I; în subzonele lor, lipsa barierelor energetice și a corzilor energetice dintre ele este la fel de dezorientantă pentru începătorii zonei a II-a, iar balizele specifice acestei zone, care înlocuiesc barierele energetice sunt peste tot, fără să existe un loc anume, sunt egal răspândite în spațiile interstelare, intergalactice și în profunzimea spațiului subzonal. Treptat spiritele se obișnuiesc să simtă diferențele de vibrații, diferențele de câmpuri, felul circulației fluxurilor energo-materiale, felul în care toate pot fi folosite pentru orientare în spațiu și pentru realizarea sarcinilor de destin;
– realizarea sarcinilor în profunzimea spațiului zonal, unde nu există nicio galaxie, nici circulații bogate între galaxii; sarcinile se derulează însă treptat, pe măsură ce spiritele se obișnuiesc cu derulările în galaxiile lor și între galaxii, în timp ce dincolo de galaxii, în profunzimea energiei fundamentale a bulei, a zonei, sarcinile sunt puține la început, dar devin tot mai dese treptat, pe măsura înaintării în evoluție;
– corporalitatea foarte simplă a întrupaților poate fi un handicap serios la începutul evoluțiilor în zona a II-a, întrupații fiind obișnuiți cu o corporalitate complexă în zona I, chiar dacă ea a fost mult redusă pe măsură ce au loc înaintările acolo în evoluțiile spirituale. Dar și experiența de manevrare a razelor din radiația proprie, pe seturi și sub seturi, crește mult în terminalul zonei I: cu o singură structură corporală întrupatul poate realiza o serie din ce în ce mai largă de mișcări, de acțiuni, iar cu senzorii corpurilor devenite mult mai simple pot decela mult mai multe aspecte ale realității înconjurătoare, în profunzimea micro-universului și macro-universului. Astfel sunt pregătite pentru zona a II-a, chiar dacă aici noii întrupați pot avea corpuri din ce în ce mai simple. Spiritele se obișnuiesc să-și realizeze astfel treptat sarcinile în condițiile unor galaxii foarte dese, cu corporalitatea stelelor și planetelor foarte densă, cu propria corporalitate densă și cu câmpuri extrem de dense care exercită influențe foarte puternice;
– nu mai sunt repere spațiale, dar nici temporale într-o anumită măsură, căci viața unui întrupat ține atâta vreme cât sarcinile s-au împlinit în modul cel mai bun de dus la bun sfârșit. Timpul însă este pe de altă parte cea mai importantă măsură, pe care întrupatul îl socotește prin prisma experienței sale, punând accent pe îndrumările primite din partea a ajutătorilor săi astrali. Acești ajutători sunt în primul rând frații săi de spirit, îndrumați permanent de evoluați foarte avansați, care aici în zona a II-a, au terenul de întrupare suprem: îngeri, arhangheli și evoluați centrali din toate subtreptele lor de evoluție centrală: ei sunt cei care orientează timpii de realizare ai lucrărilor, oferind și îndrumările corespunzătoare, pe lângă spațiile cele mai bune pentru realizări, metodologia naturală cea mai bună aplicată în funcție de experiența personală a întrupatului, precum și cei mai pricepuți ajutători întrupați cu corp fizic în mijlocul spațiului lor de lucru indicat.
Să reținem așadar că zona a II-a este locul unde se întrupează arhanghelii (se va urmări sinteza ”Schema generală a evoluțiilor monadelor în Centrul de evoluție”) și îngerii, fără nici o restrângere de activitate, sau de numărul de întrupări.
Întrupatul trebuie să-și folosească cunoașterea și experiența de lucru cu privire la simțirea schimbărilor care au loc în toate subzonele pe care le cunoaște, precum și felul în care se răspândesc influențele vibraționale ale evenimentelor cosmice – de o multitudine și complexitate cu care se vor obișnui treptat, pe măsură ce percepțiile se vor accentua și dezvoltările vor intra în experiența totală a spiritului în orice fel de întrupare, de corporalitate, condiții de mediu etc. Chiar și acolo unde nu mai sunt galaxii și alte repere spațio-vibraționale, acolo unde trebuie să-și realizeze sarcinile de destin – integral, sau parțial, sau periodic – se formează astfel treptat obișnuința de a lucra / de a trăi în această lume fără repere, în care întrupatul poate crea și folosi creațiile sale, sau le poate lăsa să fie de ajutor altora – începători cum a fost el înainte – sau poate contribui cu creația unor părți de structuri care se vor reuni cu alte creații, ale altora. În acest fel se ajută și direct, prin creațiile astfel realizate, sau prin influență de la distanță – prin transmisie continuă sau prin pulsații vibraționale ori de altă natură locală – desfășurările acțiunilor stelelor și planetelor din vecinătate, pentru viețile biosistemelor lor necreatoare.
Mai sunt și multe altele care nu au corespondent în lumea noastră pământeană, a zonei I, dar ne-am făcut o imagine cât de cât a celor care se petrec în acea lume din care vin în jur de 70-75 % din spiritele umane, adică cele care pot folosi corporalitatea și experiența de tip uman, creaționist avansat – spirite care evoluează acum pe Pământ.
Făcând comparație cu locul de unde vin majoritatea spiritelor care formează populațiile umane actuale, ajungem să înțelegem multe dintre greutățile cu care ne confruntăm azi pe Pământ:
– singurătatea spirituală: lipsa cunoașterii (recunoașterii) fraților de spirit care sunt însoțitori permanenți de destin pentru frații cu corpul fizic, chiar dacă se află întrupați la mari distanțe, pe alte continente, sau întrupați ca entități ajutătoare;
– necunoașterea sarcinilor de destin, fugind după iluzii dezorientante cărora cu greu le pot face față; dar există în același timp sarcina omului de a-și urma intuițiile în primul rând, pentru care există o pregătire îndelungată înainte de intrarea în acest ciclu de întrupări;
– dorul după mișcarea în deplină libertate prin, și printre galaxii, sau dimpotrivă, în necunoașterea din societatea proprie, a fricii de necunoscut, de ”ceruri deschise”, de percepții necunoscute și multe altele asemănătoare;
– frica de aglomerație (agorafobie) pentru cei ce s-au dezobișnuit foarte recent de ea, la polul opus frica de liniște, datorită obișnuinței cu mareele de sunete care învăluie întrupații de pretutindeni;
– lipsa armoniei, a luminii universale și a simfoniei reale a cosmosului, care aduce amintiri vagi dar sigure, care spun altceva decât ceea ce se desfășoară în propria casă și în societatea actuală;
– frica de întuneric, căci nu există întuneric nicăieri în lumile cunoscute: în miezurile galaxiilor și în terminalul zonei I – în continuare în zona a II-a, desigur – adică o lumină permanentă percepută cu senzorii extrem de avansați ai corporalității de întrupare – rezultată nu numai din lumina sistemelor stelare, ci și din perceperea permanentă a luminiscenței energiei fundamentale: și în alte părți ale Universului Fizic, și chiar pe Pământ, în acest ciclu de întrupări, înainte de ultima glaciațiune, cu simțiri integral dezvoltate înainte de ajungerea pe Pământ;
– cea mai grea dintre toate: munca fizică, cu dureri, cu sudoare, cu multă murdărie în jur după care trebuie făcut curat, și ordine, care toate dau oboseală crâncenă – într-un cuvânt o sumă uriașă de aspecte ce țin permanent de îngrijire personală, îngrijirea locului de muncă, îngrijirea casei și participarea la întreținerea fizică a familiei.
Din nefericire ne recunoaștem, pe bucățele sau integral… Să reflectăm asupra lor și să înțelegem că toate greutățile noastre se vor estompa și vor dispare după mai multe călătorii prin care vom reveni periodic în această zonă I a Universului Fizic, învingându-ne toate greutățile de întrupare specifice unei astfel de perioade – scurtă de altfel – a evoluțiilor noastre.
GÂNDUL ZILEI
Din îndrumările primite de la ajutătorii mei astrali:
Să nu impunem doar pentru că știm că avem dreptate. Să informăm – ideea de informare este constructivă cu privire la hotărârea pe care omul trebuie s-o ia singur. Să gândească, să analizeze și să hotărască. Este greu – dar putem.