Puține scrieri sunt rămase azi în lume cu referire directă la sunetul fundamental sau primordial cum îl numesc alții. Ajutătorii mei astrali, care mi-au vorbit prima dată despre el și mi-au amintit multe lucruri pe care le cunoașteam bine cândva, s-au ferit să numească ”primordial” întrucât acest termen se potrivește cel mai bine sunetului fundamental dinafara Centrului de evoluție, acolo în energia fundamentală cu formațiunile primordiale în fluxuri circulante în cea mai pură energie fundamentală, neinfluențată de creații ulterioare, ale monadelor foarte avansate în evoluții. Din momentul în care s-au diversificat cunoașterile noastre, este corect să departajăm cele cu adevărat primordiale – de cele pe care le-am crezut a fi primordiale până acum, căci fiecare categorie are o claritate a particularităților lor cu totul deosebită, cu totul specială.
În Centrul de evoluție coordonatorii au puterea de a modifica în unele spații caracteristicile energiei lor fundamentale și oricum în marile bule care formează universurile caracteristicile de evidențiere a energiei fundamentale sunt influențate de structurile energetice compacte care sunt răspândite peste tot, oferind modificări ale energiei lor fundamentale în feluri pe care nici nu ni le putem azi imagina prin subtilitatea lor. Dar putem să discutăm despre ceea ce face fundamentul celor știute de noi pentru tot ceea ce s-a realizat pe parcursul timpurilor, în spațiile Centrului de evoluție.
Dar indiferent cum am numi, este vorba despre același lucru și toate popoarele au știut cândva despre lumina fundamentală, sunet fundamental și vibrația fundamentală – așa cum le-am numit noi aici. Sunetul primordial (fundamental) este numit în literatura vedică Parabșabda și care poate fi Logosul biblic, purtător de informație (așa cum spunem azi), purtător de putere dumnezeiască în fondul lui cel mai subtil.
Dar ceea ce este deosebit de important este faptul că el este unic, nu poate fi imitat în totalitatea și profunzimea lui. Poate fi redat pe părticele, indiferent de modul de redare: mental (prin structurile de recepție-emisie ale corpurilor astral, mental și cauzal) sau fizic (prin vocea umană pe fundal instrumental). Să detaliem puțin:
– în străvechimi, așa cum va fi și în viitor, el era perceput prin senzorii corpurilor astral, mental și cauzal și putea fi redat parțial – și, în fond, atât cât îi era necesar omului – prin structurile de emisie ale acelorași corpuri. Era o modalitate deosebit de precisă pentru orice om să surprindă calitatea profundă a creației sale, alături de luminiscență și vibrație. De asemenea, omul își putea da seama tot prin intermediul lor despre evoluția propriei sale corporalități, care se schimbă periodic: iar dacă pentru noi, azi, acest lucru este de regulă doar o informație, pentru omul străvechi era un element de o maximă importanță pentru viața sa, căci în funcție de aceste caracteristici era necesar ca omul creator să-și schimbe total casa și nava cu care se deplasa în spațiile planetare, pentru a avea un mediu extrem de apropiat de propria sa corporalitate. Practic, om și spațiul său locuibil erau, împreună, inconfundabili în spațiul așezării în care trăiau, la fel ca orice creație a fiecărui om, din orice punct de vedere. Aceleași caracteristici energetici trebuia să le aibă și omul, și orice creație pe care o folosea, la maximum lor de apropiere;
– unul dintre obiectivele principale ale vieții omului după ultima glaciațiune, atunci când omul știa că va veni o vreme în care nu va mai vedea luminiscența fundamentală, nu va mai auzi sunetul fundamental, nu va mai simți vibrația fundamentală, a fost să creeze un fond de amintire a tuturor acestora, care să devină strâns legat de viața curentă a omenirii: pe care azi le numim tradiții, până când nu le mai socotim nici măcar tradiții decât în măsura în care sunt foarte vechi, peste care s-au așternut altele, din ce în ce mai noi, dar cu caracter de decurgere din rădăcini pe care, din nou spus, omul le-a uitat azi; dar orice formă nouă care s-a așezat peste cele vechi, nu sunt decât variațiuni pe aceeași temă, cu același scop – acela de a nu uita de existența cunoașterilor străvechi și de a îi fi omului cât mai ușor să revină în viitorul său la cele caracteristice vieții sale cât mai profunde.
Azi așadar, muzica simfonică poate fi pe de o parte minunată, iar pe de altă parte, din începuturile conceperii sale acum cca. 8 – 9.000 de ani, are ca rol suprem PĂSTRAREA AMINTIRII SIMFONIEI NATURALE, PLANETARE SUB CERURILE CU MUZICA LOR UNIVERSALĂ.
Și da, de asemenea mental se poate copia, imita peisagistic, un loc din natura pământeană sau cosmică (văzută de pe Pământ) cu tot ce ține de caracteristicile de toate vibrațiile pe care le poate cuprinde: fizic, eteric, astral, mental, cauzal, și toate felurile de spiritual pe care le poate susține planeta, din cel mai profund interior al său (nucleul planetei) până la cele mai extinse influențe exterioare ale planetei și ale cosmosului înconjurător. Dar fiecare om din străvechimi știau bine că doar cei numiți din străvechimi Făuritorii Dintâi (mari creatori ai universurilor în care restul fraților tuturor au trăit, trăiesc și cresc frumos sub îndrumările lor) au puterea și cunoașterea să redea total orice loc din orice lume. În ce privește sunetele fundamentale, ei ne-au îndrumat și ajutat să realizăm, de-a lungul a câteva milenii, tot ceea ce era nevoie să fie transpus fizic din cele pe care omul le percepea mental și astral, pentru ca la momentul potrivit oricine să-și dea seama că ceea ce începe să audă în mijlocul naturii este la fel ca și muzica orchestrală cu care este obișnuit, în care treptat se detașează câte un instrument pe fundalul simfonic. Și vocea – sunetul fundamental al omului, ne este la fel pe fundalul simfonic permanent: al planetei cu toate minunile muzicale ale ei, al cosmosului care întâmpină planeta și o îmbrățișează mereu, al tuturor viețuitoarelor pentru care omul a jurat cândva, pe propria viață, să le iubească, să le îngrijească, să le protejeze oriunde în lumea și timpurile sale.
Desigur exemplele sunt multe și le vom discuta pe rând cândva, împreună cu multe alte lucruri pe care în același fel le-am moștenit din străvechimi, și a căror cunoaștere ne va ajuta extrem de mult în vremurile care vor veni…