Uneori trebuie să taci ca să fii auzit, și să pleci ca să fii observat…
… Că sunt oameni care au în destin să facă zgomot, alții să lupte efectiv în timp ce fac zgomot, alții care trebuie să tacă, având altceva de făcut: ce știu ei mai bine să facă. Vremurile vin și trec, ceea ce este necesar să treacă – va trece, ceea ce este necesar să rămână – va rămâne.
…Fiecare suntem ajutați după cum ne curge destinul, și fiecare ajutăm și suntem ajutați și din fizic, și din astral, și din alte spații speciale de ajutor pentru acest univers: după cum ne este necesar fiecăruia dintre noi.
…Nu purtăm ”măști”, ci avem în vremuri diferite puteri, și forme de a folosi aceste puteri, toate diferite – după cum este necesar. Nu suntem altceva decât ceea ce suntem când vine fiecare fel de vremuri, de timp, în parte. În funcție de vremuri: ale planetei și ale societății umane, suntem pregătiți să ne comportăm după cum curg astfel de necesități: și ale noastre, și ale lumii în care trăim. Toți avem nevoie și de bine și de rău, și de frumos și de urât, și de oameni prietenoși, și de oameni dușmănoși, și de oameni care pot și una și alta, după cum le curg puterile și experiența momentană de trăire. Unii au puteri mai mari, alții mai mici, unii au experiență de trăire în acest fel de societate: mai multă sau mai puțină.
…Înțeleg astfel de aspecte, chiar dacă eu nu vreau să folosesc, să procedez în feluri ce nu se potrivesc principiilor mele: pot fi maleabilă până la un punct, după care mă retrag cuviincios și îmi văd de viața mea mai departe. Dar accept lumea care mă înconjoară cu toate cele ale ei și știu că întotdeauna vor fi, în asemenea situații planetare cu variații enorme de vibrații, valuri mereu noi de spirite care vor avea nevoie și de oameni care să-i susțină, și de oameni care să-i combată vehement, și de oameni care să stea pe margine și să nu-i aprobe, nici să-i combată. Doar la momentul necesar, când verticala spirituală coordonatoare primordială cere implicare de un anumit fel, atunci și numai atunci cei de pe margine vor ști ce să facă pentru a contribui cu puterile lor, oricât de mici, la schimbarea necesară lumii.
…Înțeleg că sunt oameni care se supun conducerilor omenești și oameni care se supun conducerilor cerești: diferența este că, în aceste vremuri grele primii ies cu aplomb în față – ceilalți au menirea de a rămâne în spate, purtând un trai discret, așa cum le necesită menirea. Să-i înțelegem pe toți și să le dorim sănătate și spor în tot ceea ce au de făcut, după cum le ”sună” înclinațiile proprii. Căci lumea are nevoie de toți, până ce își vor fi schimbat înclinațiile, tendințele, făcând loc altora care trebuie să învețe și ei, la rândul lor.
Să trăim după regulile noastre ancestrale, oferind celor dragi protecție, învățându-i să ducă mai departe credința străbună și cele ale tradițiilor pământului strămoșilor noștri.
SĂ ONORĂM VIAȚA, MERGÂND CU BINE ȘI CU SĂNĂTATE ÎN VREMURILE CE VOR VENI!